Rugăciune pentru ușurarea misiunii
رَبِّ اشْرَحْ لِي صَدْرِي، وَيَسِّرْ لِي أَمْرِي، وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِنْ لِسَانِي يَفْقَهُوا قَوْلِي.
رَبِّ اشْرَحْ لِي صَدْرِي وَيَسِّرْ لِي أَمْرِي وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِنْ لِسَانِي يَفْقَهُوا قَوْلِي
Nu s-a putut încărca fișierul audio. Încearcă din nou mai târziu.
[Moise] a spus: „Doamne, deschide-mi mie pieptul [să am certitudine] Și ușurează-mi mie lucrul [ce trebuie să-l împlinesc] Și dezleagă-mi nodul limbii mele, Pentru ca ei să priceapă vorbele mele
Formele: patru verbe la imperativ consecutive: «ișraḥ» (اشْرَحْ), «yassir» (يَسِّرْ), «uḥlul» (احْلُلْ) și «yafqahū» (يَفْقَهُوا). Aceasta este principala rugăciune coranică pentru elocvență, liniștea sufletului și ușurarea treburilor dificile.
Tafsirul șeicului Abdurrahman as-Saadi
„Și ușurează-mi lucrul” (وَيَسِّرْ لِي أَمْرِي) înseamnă: „Ușurează-mi fiecare lucru pe care îl întreprind și fiecare cale pe care o urmez de dragul Tău; fă-mi ușoare greutățile care mă așteaptă”. Printre formele de ușurare a lucrului se numără să-i fie înlesnit celui care cheamă la Allah să abordeze toate treburile pe căile potrivite, să i se adreseze fiecăruia într-un mod adecvat și să cheme oamenii pe căile cele mai apropiate de acceptarea cuvintelor sale.
Tâlcuirea versetelor 27 și 28: „Și dezleagă nodul limbii mele, pentru ca ei să priceapă vorbele mele” (وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِنْ لِسَانِي * يَفْقَهُوا قَوْلِي). Limba lui Moise era greoaie, iar oamenii abia îi înțelegeau vorbele, așa cum au menționat exegeții. Allah a relatat că Moise a spus: „Și fratele meu Aaron este mai limpede decât mine la vorbire” (وَأَخِي هَارُونُ هُوَ أَفْصَحُ مِنِّي لِسَانًا). Așadar, el L-a rugat pe Allah să-i dezlege nodul limbii, pentru ca oamenii să înțeleagă ceea ce spune și să se împlinească pe deplin scopul dialogului, al schimbului de cuvinte și al explicării înțelesurilor.
Tâlcuirea versetelor 27 și 28: „Și dezleagă nodul limbii mele, pentru ca ei să priceapă vorbele mele” (وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِنْ لِسَانِي * يَفْقَهُوا قَوْلِي). Limba lui Moise era greoaie, iar oamenii abia îi înțelegeau vorbele, așa cum au menționat exegeții. Allah a relatat că Moise a spus: „Și fratele meu Aaron este mai limpede decât mine la vorbire” (وَأَخِي هَارُونُ هُوَ أَفْصَحُ مِنِّي لِسَانًا). Așadar, el L-a rugat pe Allah să-i dezlege nodul limbii, pentru ca oamenii să înțeleagă ceea ce spune și să se împlinească pe deplin scopul dialogului, al schimbului de cuvinte și al explicării înțelesurilor.
Tâlcuirea versetelor 24 și 25: După ce Allah i-a revelat lui Moise, l-a făcut profet și i-a arătat semnele Sale strălucitoare, l-a trimis la Faraon, regele Egiptului, spunând: „Mergi la Faraon! El s-a răzvrătit” (اذْهَبْ إِلَى فِرْعَوْنَ إِنَّهُ طَغَى). Cu alte cuvinte, el s-a împotrivit și a depășit orice măsură în necredință, stricăciune și trufie pe pământ, asuprindu-i pe cei slabi, până într-acolo încât și-a pretins divinitatea și statutul de dumnezeu — Allah să-l umilească!
Răzvrătirea lui avea să-i aducă pieirea, însă, din mila, înțelepciunea și dreptatea Sa, Allah nu pedepsește pe nimeni înainte ca trimișii să-i fi adus dovada limpede. Atunci Moise, pacea fie asupra lui, a înțeles că i se încredințase o povară uriașă: fusese trimis la acel tiran îndărătnic, care nu avea niciun rival dintre oameni în Egipt, în timp ce Moise era singur, iar el omorâse deja un om. Totuși, el s-a supus poruncii Domnului său și a primit-o cu inima deschisă și cu acceptare.
I-a cerut ajutorul și înlesnirea mijloacelor necesare pentru împlinirea chemării, spunând: „Doamne, deschide-mi pieptul” (رَبِّ اشْرَحْ لِي صَدْرِي), adică: „Lărgește-mi și fă-mi încăpător pieptul, ca să pot îndura vorbele și faptele vătămătoare, fără ca inima să mi se tulbure sau pieptul să mi se strângă; căci, atunci când pieptul se strânge, omul nu este potrivit să-i călăuzească pe oameni și să-i cheme”. Allah i-a spus Profetului Său, Muhammad, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace: „Și datorită milei de la Allah, tu te-ai purtat cu blândețe față de ei.
Iar dacă ai fi fost aspru și cu inima împietrită, ei ar fi fugit din preajma ta” (Coran, 3:159). Poate că oamenii vor primi adevărul atunci când li se vorbește cu blândețe, cu inimă largă și cu pieptul deschis.
Tafsirul imamului Ibn Kathir
„Pentru ca ei să priceapă vorbele mele” (يَفْقَهُوا قَوْلِي). Aceasta se datora bâlbâielii de care fusese afectat când i-au fost puse înainte curmala și cărbunele aprins: el a luat cărbunele și l-a pus pe limbă, după cum va fi explicat mai departe. Moise nu L-a rugat pe Allah să-i înlăture cu totul acest impediment, ci doar atât cât să-i dispară neputința de a se exprima și oamenii să înțeleagă ce voia să le transmită — atât cât era nevoie. Dacă ar fi cerut îndepărtarea lui în întregime, acesta ar fi fost înlăturat, însă profeții nu cer decât ceea ce le este necesar; de aceea, a rămas o parte din impediment.
Allah a relatat că Faraon a spus: „Sau nu sunt eu mai bun decât acesta, care este umil și aproape că nu poate vorbi limpede?” (أَمْ أَنَا خَيْرٌ مِنْ هَذَا الَّذِي هُوَ مَهِينٌ وَلَا يَكَادُ يُبِينُ), adică: nu vorbește limpede și elocvent. Al-Hasan al-Basri a spus despre cuvintele „Și dezleagă nodul limbii mele” (وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِنْ لِسَانِي): „A cerut să i se dezlege un singur nod; dacă ar fi cerut mai mult, i s-ar fi dat”.
Ibn Abbas a spus: „Moise i-a mărturisit Domnului său temerea pe care o avea față de familia lui Faraon din pricina omului ucis, precum și nodul limbii sale, care îl împiedica să vorbească mult. L-a rugat pe Domnul său să-l sprijine prin fratele său Aaron, care să-i fie ajutor și să vorbească în locul lui despre multe lucruri pe care limba sa nu le putea exprima limpede. Allah i-a împlinit cererea și i-a dezlegat un nod al limbii”.
Ibn Abi Hatim a relatat: „S-a menționat că Amr ibn Uthman ne-a povestit: Baqiyya ne-a povestit de la Arṭāh ibn al-Mundhir, care mi-a spus că unul dintre tovarășii lui Muhammad ibn Ka‘b i-a relatat următoarele: Unul dintre rudele sale a venit la el și i-a spus: «N-ai avea nicio problemă, dacă n-ai greși în vorbire și n-ai citi fără să articulezi corect?» Al-Quraẓī i-a răspuns: «Nepotule, nu mă înțelegi atunci când îți vorbesc?» El a spus: «Ba da». Atunci al-Quraẓī a spus: «Moise nu L-a rugat pe Domnul său decât să-i dezlege nodul limbii, pentru ca fiii lui Israel să-i înțeleagă vorbele; nu a cerut mai mult»”. Acesta este textul relatării. (Coran, 43:52).
„Și dezleagă nodul limbii mele, pentru ca ei să priceapă vorbele mele” (وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِنْ لِسَانِي يَفْقَهُوا قَوْلِي). Aceasta se datora bâlbâielii de care fusese afectat când i-au fost puse înainte curmala și cărbunele aprins: el a luat cărbunele și l-a pus pe limbă, după cum va fi explicat mai departe. Moise nu L-a rugat pe Allah să-i înlăture cu totul acest impediment, ci doar atât cât să-i dispară neputința de a se exprima și oamenii să înțeleagă ce voia să le transmită — atât cât era nevoie.
Dacă ar fi cerut îndepărtarea lui în întregime, acesta ar fi fost înlăturat, însă profeții nu cer decât ceea ce le este necesar; de aceea, a rămas o parte din impediment. Allah a relatat că Faraon a spus: „Sau nu sunt eu mai bun decât acesta, care este umil și aproape că nu poate vorbi limpede?” (أَمْ أَنَا خَيْرٌ مِنْ هَذَا الَّذِي هُوَ مَهِينٌ وَلَا يَكَادُ يُبِينُ), adică: nu vorbește limpede și elocvent. Al-Hasan al-Basri a spus despre cuvintele „Și dezleagă nodul limbii mele” (وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِنْ لِسَانِي): „A cerut să i se dezlege un singur nod; dacă ar fi cerut mai mult, i s-ar fi dat”.
Ibn Abbas a spus: „Moise i-a mărturisit Domnului său temerea pe care o avea față de familia lui Faraon din pricina omului ucis, precum și nodul limbii sale, care îl împiedica să vorbească mult. L-a rugat pe Domnul său să-l sprijine prin fratele său Aaron, care să-i fie ajutor și să vorbească în locul lui despre multe lucruri pe care limba sa nu le putea exprima limpede. Allah i-a împlinit cererea și i-a dezlegat un nod al limbii”.
Ibn Abi Hatim a relatat: „S-a menționat că Amr ibn Uthman ne-a povestit: Baqiyya ne-a povestit de la Arṭāh ibn al-Mundhir, care mi-a spus că unul dintre tovarășii lui Muhammad ibn Ka‘b i-a relatat următoarele: Unul dintre rudele sale a venit la el și i-a spus: «N-ai avea nicio problemă, dacă n-ai greși în vorbire și n-ai citi fără să articulezi corect?» Al-Quraẓī i-a răspuns: «Nepotule, nu mă înțelegi atunci când îți vorbesc?» El a spus: «Ba da». Atunci al-Quraẓī a spus: «Moise nu L-a rugat pe Domnul său decât să-i dezlege nodul limbii, pentru ca fiii lui Israel să-i înțeleagă vorbele; nu a cerut mai mult»”. Acesta este textul relatării. (Coran, 43:52).
„Doamne, deschide-mi pieptul și ușurează-mi lucrul” (قَالَ رَبِّ اشْرَحْ لِي صَدْرِي وَيَسِّرْ لِي أَمْرِي) este rugămintea pe care Moise, pacea fie asupra lui, I-a adresat-o Domnului său, Preaînaltul, cerându-I să-i deschidă pieptul pentru misiunea cu care îl trimisese.
Căci îi încredințase o poruncă măreață și o însărcinare grea: îl trimitea la cel mai puternic rege de pe pământ în acea vreme, la cel mai tiranic și mai necredincios dintre ei, la cel cu cele mai numeroase oști și cu cel mai întins regat, la cel mai răzvrătit și mai îndărătnic, care ajunsese să pretindă că nu-L cunoaște pe Allah și să nu recunoască pentru supușii săi alt dumnezeu în afară de el. Și totuși, Moise trăise o vreme în casa lui, când era prunc, fiind crescut în sânul familiei Faraonului și pe patul acestuia.
Apoi omorâse un om dintre ei, temându-se că îl vor ucide, și fugise de ei pentru toată această perioadă. După toate acestea, Domnul său, Preaînaltul, l-a trimis la ei ca avertizator, chemându-i la Allah, ca să-L adore numai pe El, fără niciun asociat.
De aceea, Moise a spus: „Doamne, deschide-mi pieptul și ușurează-mi lucrul” (رَبِّ اشْرَحْ لِي صَدْرِي وَيَسِّرْ لِي أَمْرِي), adică: „Dacă Tu nu-mi ești ajutor, sprijin și susținător, nu am puterea să fac aceasta”.
Tafsirul lui al-Baghawi
„El a spus: «Doamne, deschide-mi pieptul»” (قَالَ رَبِّ اشْرَحْ لِي صَدْرِي): fă-l încăpător pentru adevăr. Ibn Abbas a spus: „El voia să spună: ca să nu mă tem de nimeni în afară de Tine”. Moise se temea foarte mult de Faraon, din pricina puterii sale și a numeroaselor sale oști, iar pieptul i se strâmta din cauza însărcinării de a i se împotrivi singur lui Faraon. De aceea, L-a rugat pe Allah să-i lărgească inima pentru adevăr, astfel încât să știe că nimeni nu-i poate pricinui vreun rău decât cu îngăduința lui Allah.
Când a înțeles aceasta, nu s-a mai temut de Faraon, de puterea și de numeroasele sale oști.
„Și ușurează-mi lucrul” (وَيَسِّرْ لِي أَمْرِي) înseamnă: fă-mi ușoară misiunea pe care mi-ai poruncit-o, aceea de a transmite mesajul lui Faraon.
„Pentru ca ei să priceapă vorbele mele” (يَفْقَهُوا قَوْلِي) înseamnă: dezleagă nodul, ca să-mi înțeleagă cuvintele.
„Și dezleagă nodul limbii mele” (وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِنْ لِسَانِي). Într-o zi, pe când Moise era încă mic și se afla în grija lui Faraon, l-a lovit peste față și l-a apucat de barbă. Faraon i-a spus soției sale, Asiya: „Acesta este dușmanul meu”, și a vrut să-l omoare. Asiya i-a răspuns: „Este doar un copil; nu înțelege și nu deosebește lucrurile”.
Potrivit unei alte relatări, după ce a fost înțărcat, mama lui Moise l-a înapoiat, iar el a crescut în grija lui Faraon și a soției sale, Asiya, care l-au crescut și l-au luat drept fiu. Într-o zi, pe când se juca în fața lui Faraon, ținând în mână un bețișor cu care se juca, a ridicat bețișorul și l-a lovit pe Faraon în cap. Faraon s-a mâniat și a văzut în lovitură un semn rău, fiind cât pe ce să-l omoare. Asiya i-a spus: „O, rege, este mic și nu înțelege.
Dacă vrei, pune-l la încercare”. Ea a adus două vase: într-unul erau cărbuni aprinși, iar în celălalt, bijuterii. Le-a pus înaintea lui Moise. El a vrut să ia bijuteriile, însă Jibril i-a îndrumat mâna spre foc; Moise a luat un cărbune aprins și l-a pus în gură, arzându-și limba, iar în urma acestui lucru i-a rămas un nod pe limbă.
În „Tafsirul lui Ibn Kathir” este subliniată importanța recitării acestei rugăciuni înaintea discursurilor, lecțiilor și predicilor de vineri importante.