رَبِّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ، أَنْ أَسْأَلَكَ مَا لَيْسَ لِي بِهِ عِلْمٌ، وَإِلَّا تَغْفِرْ لِي، وَتَرْحَمْنِي أَكُنْ مِنَ الْخَاسِرِينَ.
رَبِّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ أَنْ أَسْأَلَكَ مَا لَيْسَ لِي بِهِ عِلْمٌ وَإِلَّا تَغْفِرْ لِي وَتَرْحَمْنِي أَكُنْ مِنَ الْخَاسِرِينَ
Nu s-a putut încărca fișierul audio. Încearcă din nou mai târziu.
[Noe] a spus: „Doamne, eu caut adăpost la Tine de a Te întreba despre cele în privința cărora eu nu am cunoștință; și de nu mă vei ierta și nu vei fi Îndurător cu mine, voi fi eu printre cei pierduți”.
Forma rugăciunii este căutarea ocrotirii — „aʿūdhu bika” (أَعُوذُ بِكَ) — și mărturisirea smerită a propriei neputințe. Noe s-a rugat astfel după ce Allah l-a mustrat pentru că ceruse salvarea fiului său necredincios.
Tafsirul șeicului Abdurrahman as-Saadi
Atunci Noe, pacea fie asupra lui, a regretat profund ceea ce făcuse și a spus: „Doamne, caut ocrotire la Tine ca să nu Te întreb despre ceea ce nu cunosc. Iar dacă nu mă vei ierta și nu vei avea milă de mine, voi fi printre cei pierduți.” Prin iertare și milă, robul este salvat de la a fi printre cei pierduți. Acest verset arată că Noe, pacea fie asupra lui, nu știa că rugămintea adresată Domnului său pentru salvarea fiului său era oprită și se încadra în cuvintele Lui: „Și nu-Mi vorbi despre cei care au fost nedrepți, căci ei vor fi înecați” (11:37).
Cele două porunci i s-au părut contradictorii, iar el a crezut că fiul său era cuprins în cuvintele: „și familia ta” (11:40). Apoi i s-a lămurit că fiul său făcea parte dintre cei pentru care i se interzisese să se roage și să stăruie în rugăminte.
Tafsirul imamului Ibn Kathir
Ibn Kathir arată: „Noe a căutat ocrotirea lui Allah împotriva cererilor nepotrivite și a cerut iertare pentru compasiunea omenească pe care o arătase față de fiul său necredincios, care se înecase.”
Tafsirul lui al-Baghawi
„Noe a spus: «Doamne, caut ocrotire la Tine ca să nu Te întreb despre ceea ce nu cunosc. Iar dacă nu mă vei ierta și nu vei avea milă de mine, voi fi printre cei pierduți.»”
În „Sahih al-Bukhari” (nr. 4712) este descrisă întâmplarea Marii Mijlociri (Șafa‘a) din Ziua Judecății, când Noe își va aminti tocmai această rugăminte a sa.