Credința și salvarea Asiyei

Tafsirul șeicului Abdurrahman as-Saadi

Allah a dat drept pildă pentru cei care cred pe soția lui Faraon, Asiya bint Muzahim — Allah să fie mulțumit de ea — care a spus: „Doamne, zidește-mi lângă Tine o casă în Rai, izbăvește-mă de Faraon și de fapta lui și izbăvește-mă de neamul celor nedrepți!” Allah a descris-o ca fiind credincioasă și smerită în rugăciunea ei către Domnul. Ea I-a cerut cele mai mărețe lucruri: intrarea în Rai și apropierea de Domnul cel Generos. I-a cerut, de asemenea, lui Allah să o izbăvească de încercarea lui Faraon și de faptele lui urâte, precum și de încercarea oricărui om nedrept.

Allah i-a răspuns rugăciunii: ea a trăit în credință deplină, cu statornicie desăvârșită și ferită de încercări. De aceea, Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a spus: „Mulți bărbați au ajuns la desăvârșire, însă dintre femei nu au ajuns la desăvârșire decât Maryam, fiica lui ‘Imran, Asiya bint Muzahim și Khadija bint Khuwaylid. Iar întâietatea lui ‘Aisha față de celelalte femei este precum întâietatea tharidului față de toate celelalte mâncăruri.”

Tafsirul imamului Ibn Kathir

Aceasta este o pildă pe care Allah a dat-o credincioșilor: apropierea de necredincioși nu le dăunează atunci când au nevoie de ei, după cum spune Allah Preaînaltul: „Să nu-i ia credincioșii pe necredincioși drept aliați în locul credincioșilor! Iar cel care face aceasta nu are nicio legătură cu Allah, afară numai dacă vă temeți de ei cu teamă [pentru a vă apăra]” (Âl ‘Imrân, 3:28). Qatada a spus: „Faraon era cel mai tiranic și cel mai îndepărtat [de adevăr] dintre oamenii pământului. Jur pe Allah, necredința soțului ei nu i-a făcut rău soției sale, fiindcă ea s-a supus Domnului ei.

Să știți astfel că Allah este Judecător drept și nu trage pe nimeni la răspundere decât pentru păcatul său.”

Ibn Jarir a relatat: Isma‘il ibn Hafs al-Abali ne-a relatat, spunând: Muhammad ibn Ja‘far ne-a relatat de la Sulayman at-Taymi, de la Abu ‘Uthman an-Nahdi, de la Salman, care a spus: „Soția lui Faraon era torturată în soare. Când cei care o torturau plecau, îngerii o umbreau cu aripile lor, iar ea își vedea casa din Rai.” Apoi a relatat acest lucru și de la Muhammad ibn ‘Ubayd al-Muharibi, de la Asbat ibn Muhammad, de la Sulayman at-Taymi, cu același lanț de transmitere.

Apoi Ibn Jarir a spus: Ya‘qub ibn Ibrahim mi-a relatat, spunând: Ibn ‘Ulayya ne-a relatat de la Hisham ad-Dastawa’i, care a spus: al-Qasim ibn Abi Bizza ne-a relatat: „Soția lui Faraon întreba: «Cine a învins?» I se răspundea: «Musa și Harun au învins.» Atunci ea spunea: «Cred în Domnul lui Musa și al lui Harun.» Faraon a trimis după ea și a spus: «Căutați cea mai mare stâncă pe care o puteți găsi.

Dacă rămâne la vorba ei, aruncați stânca asupra ei; iar dacă se răzgândește, ea este soția lui.» Când au adus-o, ea și-a ridicat privirea spre cer și și-a văzut casa din Rai. A rămas la vorba ei, sufletul i-a fost luat, iar stânca a fost aruncată peste trupul ei lipsit de viață.”

Cuvintele ei: „Doamne, zidește-mi lângă Tine o casă în Rai” înseamnă, după cum au spus învățații: ea L-a ales mai întâi pe Cel de lângă care să fie, înainte de a alege locuința. S-a relatat ceva asemănător și într-un hadith atribuit Profetului.

„Și izbăvește-mă de Faraon și de fapta lui” înseamnă: scapă-mă de el, căci mă dezic înaintea Ta de fapta lui. „Și izbăvește-mă de neamul celor nedrepți!” Această femeie era Asiya bint Muzahim — Allah să fie mulțumit de ea.

Abu Ja‘far ar-Razi a relatat de la ar-Rabi‘ ibn Anas, de la Abu al-‘Aliya, care a spus: „Credința soției lui Faraon a început prin credința soției vistiernicului lui Faraon. Aceasta o pieptăna pe fiica lui Faraon, când pieptenele i-a căzut din mână și ea a spus: «Să piară cel care nu crede în Allah!» Fiica lui Faraon a întrebat-o: «Ai un alt domn în afară de tatăl meu?» Ea a răspuns: «Domnul meu, al tatălui tău și al tuturor lucrurilor este Allah.»

Fiica lui Faraon a pălmuit-o și a lovit-o, apoi l-a înștiințat pe tatăl ei. Faraon a trimis după ea și a întrebat-o: «Te închini unui alt domn în afară de mine?» Ea a răspuns: «Da. Domnul meu, al tău și al tuturor lucrurilor este Allah și numai Lui mă închin.»

Faraon a supus-o la chinuri, a înfipt țăruși în pământ, i-a legat mâinile și picioarele și a dat drumul șerpilor asupra ei. A lăsat-o astfel, iar într-o zi a venit la ea și a întrebat-o: «Nu te oprești?» Ea i-a răspuns: «Domnul meu, al tău și al tuturor lucrurilor este Allah.» El i-a spus: «Îți voi omorî copilul în fața ta dacă nu faci ce-ți cer.»

Ea a răspuns: «Fă ceea ce ai de făcut.» El i-a omorât copilul în fața ei, iar sufletul copilului i-a dat vestea cea bună, spunându-i: «Bucură-te, mamă! Tu ai la Allah o răsplată atât și atât.» Ea a răbdat. Într-o altă zi, Faraon a venit la ea și i-a spus același lucru, iar ea i-a răspuns la fel.

El i-a omorât și al doilea copil în fața ei, iar sufletul acestuia i-a dat și el vestea cea bună, spunându-i: «Ai răbdare, mamă! Tu ai la Allah o răsplată atât și atât.»

Soția lui Faraon a auzit cuvintele sufletului primului copil, apoi ale celui de-al doilea, și a crezut. Allah a luat sufletul soției vistiernicului lui Faraon și i-a dezvăluit soției lui Faraon vălul de pe haina, locul și cinstea ei din Rai, astfel încât Asiya a văzut acestea, iar credința, certitudinea și convingerea ei s-au întărit. Faraon a aflat că ea credea și le-a spus celor din jurul său: «Ce știți despre Asiya bint Muzahim?» Ei au lăudat-o.

El le-a spus: «Ea se închină altcuiva decât mie.» Ei i-au răspuns: «Omoar-o!» Faraon a înfipt țăruși, i-a legat mâinile și picioarele, iar Asiya s-a rugat Domnului ei, spunând: «Doamne, zidește-mi lângă Tine o casă în Rai!» S-a întâmplat ca Faraon să fie de față, iar ea a zâmbit când și-a văzut casa din Rai.

Faraon a spus: «Nu vă mirați de nebunia ei? Noi o chinuim, iar ea râde!» Atunci Allah i-a luat sufletul — Allah să fie mulțumit de ea.” (Âl ‘Imrân, 3:28).

Tafsirul lui al-Baghawi

Apoi [Allah] a arătat că neascultarea altcuiva nu-i dăunează celui care Îi este supus și a spus: „Allah a dat drept pildă pentru cei care cred pe soția lui Faraon”, adică pe Asiya bint Muzahim. Exegeții au spus: când Musa i-a învins pe vrăjitori, soția lui Faraon a crezut. Când Faraon a aflat că ea se supusese lui Allah, i-a prins mâinile și picioarele cu patru țăruși și a lăsat-o în soare. Salman a spus: „Soția lui Faraon era chinuită în soare, iar când cei care o torturau plecau, îngerii o umbreau.”

„Când ea a spus: «Doamne, zidește-mi lângă Tine o casă în Rai!»” Allah i-a dezvăluit casa ei din Rai, iar ea a văzut-o. În relatare se spune că Faraon a poruncit să fie adusă o stâncă uriașă pentru a fi aruncată peste ea. Când au adus stânca, ea a spus: „Doamne, zidește-mi lângă Tine o casă în Rai!”

și a văzut casa ei din Rai, făcută dintr-o perlă albă. Sufletul i-a fost luat, apoi stânca a fost aruncată peste trupul ei lipsit de viață, iar ea nu a simțit durere. Al-Hasan și Ibn Kaysan au spus: Allah a ridicat-o pe soția lui Faraon în Rai, unde ea mănâncă și bea.

„Și izbăvește-mă de Faraon și de fapta lui!” Muqatil a spus: „Fapta lui” înseamnă politeismul. Abu Salih a relatat de la Ibn ‘Abbas că „fapta lui” înseamnă împreunarea lui [cu ea]. „Și izbăvește-mă de neamul celor nedrepți!” adică de necredincioși.